Necesitatea completării mijloacelor de management al riscurilor naturale din agricultură

Schimbările climatice au condus în ultimii ani la accentuarea evenimentelor meteorologice cu efecte negative de proporții pentru fermieri, afectând atât producțiile agricole, cât și eficiența economică a acestora. Astfel, fermierii se confruntă în prezent cu multiple provocări precum seceta, grindina, inundațiile și furtunile, care provoacă daune majore și pun în pericol stabilitatea întregului sector agro-alimentar.

Această problematică derivată din factorii naturali care impactează activitatea agricolă se suprapune peste alte fenomene specifice sectorului, precum scăderea prețurilor producțiilor agricole, creșterea abruptă a prețurilor inputurilor necesare înființării și întreținerii culturilor agricole, precum și alte efecte rezultate din permacriza pe care o traversăm la nivel mondial.

Frecvența și amplitudinea acestor fenomene impun adecvarea metodelor de management al riscului prin identificarea unor soluții de asigurare și protecție financiară care să vină în completarea produselor oferite de societățile de asigurare din România și deja utilizate pe o scară tot mai largă de către fermieri.

Principalul motiv pentru necesitatea completării setului de instrumente de asigurare a riscurilor naturale puse la dispoziția fermierilor români este neacoperirea integrală a întregului areal de fenomene meteorologice. De asemenea, Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2021-2027 include facilități financiare în acest sens, care însă nu au fost accesate până în prezent.

Dacă luăm în considerare fenomenul ce afectează primordial activitatea agricolă, și anume seceta, 2024 nu este nici pe departe primul an în care fermierii înregistrează deficite financiare. Analizele ultimelor decenii arată tendința de permanentizare a acestui fenomen și confirmă că, în anumite perioade, dimensiunea efectelor financiare negative înregistrate de fermieri a putut fi compensată prin despăgubiri acordate de la bugetul de stat. Totuși, această metodă de intervenție survine întotdeauna post-factum, întrucât legislația nu permite prevederea anticipată la nivelul bugetului de stat a unor sume cu această destinație.

Dat fiind faptul că această situație complică major relația fermierilor cu finanțatorii prin caracterul impredictibil al bonității fermelor, în PNDR au fost prevăzute măsuri pentru diminuarea riscurilor financiare rezultate din pierderile de producție agricolă prin înființarea unui instrument de sprijin dedicat. Accesarea efectivă a acestui instrument presupune modificarea legislației naționale astfel încât aceasta să permită:

1. Definirea tipurilor de riscuri acoperite de instrument.
2. Gestionarea riscurilor, respectiv a fluxului de colectare și validare a datelor care confirmă pierderile de producție agricolă.
3. Stabilirea valorii compensațiilor ce pot fi acordate și a regulilor pentru gestionarea fluxurilor financiare.
4. Plata efectivă de despăgubiri.

Mai mult decât atât, dat fiind faptul că nivelul valoric al riscurilor efective produse în anii anteriori și pentru care s-au acordat despăgubiri de la bugetul de stat poate depăși sumele prevăzute în PNDR, este imperativă coagularea unei voințe politice majoritare la nivelul Parlamentului României pentru a prevedea în legislația națională posibilitatea ca fermierii să își poată constitui, din profitul obținut, provizioane deductibile fiscal dedicate acoperirii integrale a riscului calamităților naturale.

Astfel, pot rezulta soluții financiare alternative de management al riscurilor naturale din agricultură, care vor impacta pozitiv bonitatea și predictibilitatea activităților economice din cadrul sectorului, determinând pe cale de consecință creșterea accesului la credite al fermierilor români și afluxul de capital în zona rurală.